Prof. univ. Cristian Socol: Europa Centrală și de Est pe drumul convergenței europene. O analiză comparativă România, Bulgaria, Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria

În opinia de față, analizez principalii piloni ai convergenței țărilor din Europa Centrală și de Est (ECE) față de media UE/ Zona Euro.În primul rând, verific respectarea condiționalităților de convergență nominală (stabilitatea prețurilor și a dobânzii și sănătatea finanțelor publice). În al doilea rând, monitorizez convergența economică reală, cu ajutorul evoluției indicatorilor PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare și a dinamicii PIB real. În al treilea rând, evaluez gradul de convergență instituțională pe baza indicatorilor de eficiență ai guvernării, calculați prin metodologia Băncii Mondiale. În ultima secțiune, evaluez starea și progresul la nivel social, pentru a identifica punctele tari și pe cele slabe în procesul de convergență socială față de media europeană.

Adauga ADRESA DE EMAIL pentru a primii cele mai importante stiri ale zilei.

Convergența nominală – conformarea cu criteriile de la Maastricht privind aderarea la zona euro.În ultimii ani, efectul negativ al pandemiei, contagiunii negative cauzate de proximitatea față de războiul din Ucraina, criza energetică și șocurile geopolitice asociate războiului tarifar și conflictului din Orientul Mijlociu au pus presiune pe indicatorii de convergență nominală. Dintre țările Europei Centrale și de Est, Slovacia a aderat la zona Euro în anul 2009, iar Bulgaria de la 1 ianuarie 2026. Analiza respectării condiționalităților Maastricht arată că Cehia îndeplinește toate criteriile de convergență nominală. La sfârșitul anului 2025, Ungaria nu îndeplinea niciunul dintre cele 4 criterii definite, România și Slovacia depășind referința la 3 criterii (Tabel 1).

Tabel 1

Beneficiile nete ale aderării la Zona Euro sunt evidente, însă procesul nu este unul facil, existând asimetrii puternice între țările mari și țările mici în acest proces.De exemplu, în cazul Bulgariei, deși este prematur să analizăm succesul / eșecul integrării, putem observa evoluții mixte în cele 4 luni de la aderare. Cert este că un prim efect observat pe termen scurt este creșterea inflației, în Bulgaria rata IAPC anualizată crescând de la 3,5% în decembrie 2025 la 6,2% în aprilie 2026, conform datelor Eurostat. Cu toate acestea, pe termen mediu și lung, opinia mea este că beneficiile aderării vor fi net pozitive. De reținut că Cehia, Polonia, Ungaria și România nu și-au setat deocamdată o țintă oficială privind aderarea la Zona Euro, deși există declarații publice pentru orizontul temporal 2030-2035, în cazul fiecăreia din aceste țări.

Convergența reală (economică) – analiza PIB /locuitor la paritatea puterii de cumpărare și prognoza creșterii PIB real în 2026 și 2027.În anul 2025, cel mai ridicat grad de convergență reală dintre țările ECE îl au Cehia (92% din media UE), Polonia (81%) și România (78%) iar cel mai scăzut Ungaria (76%), Slovacia (75%) și Bulgaria (68% din media UE). În ceea ce privește ajungerea din urmă, se observă că țările ECE au avut viteze diferite de convergență economică față de media UE. În ultimii 10 ani, România a avut cea mai ridicată viteză de convergență (+22pp), urmată de Bulgaria (+19pp) și Polonia (+11pp). Fondurile europene nerambursabile, inclusiv din PNRR, au ajutat mult la finanțarea procesului de convergență (Tabel 2).

Comentarii Facebook