Studiu clinic, Foto: Arlette López | Dreamstime.com Sanatate Numărul studiilor clinice făcute în România s-a triplat în ultimii ani, dar rămâne de câteva ori mai mic față de alte țări europene Alina Neagu Publicat: 28.04.2026 12:43 Actualizat: 28.04.2026 15:05 În România se desfășoară în acest moment 3.591 de studii clinice, față de Franța, cu 41.582, Marea Britanie cu 28.220 sau Belgia cu 14.883, o țară cu o populație considerabil mai mică. La nivel mondial există 581.764 de studii clinice care au loc acum, din care 290.188 se desfășoară în Europa. Studiile clinice – în cadrul cărora se testează eficacitatea și siguranța unui medicament în vederea utilizării la om – reprezintă de multe ori singura șansă pentru pacienții care au epuizat metodele de tratament. Președintele Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Răzvan Prisada, spune însă că, la finalul anului 2024 și în prima jumătate a anului 2025, România a înregistrat cea mai mare creștere procentuală a numărului de studii clinice din Uniunea Europeană: numărul acestora s-a triplat față de nivelul anterior pandemiei. „România se află acum cu piciorul pe accelerație.
Nu mai avem nicio scuză”, a afirmat președintele Agenției Medicamentului în cadrul conferinței Impact, dedicată studiilor clinice, la care au participat reprezentanții a peste 40 de asociații de pacienți din țara noastră.Sectorul studiilor clinice este cel mai reglementat domeniu din industria farmaceutică, iar legislația României este aliniată cu standardele europene și americane, a dat asigurări Răzvan Prisada: „Siguranța este cea mai importantă. Dacă studiul nu este sigur, ne oprim.” Prezentă la conferință, prof. dr. Anca Streinu-Cercel, medic la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof.
Dr.Matei Balș”, a demontat unul dintre cele mai frecvente mituri legate de terminologie: „Eu prefer să nu folosesc cuvântul studiu, pentru că poate crea o barieră. Îl numesc cercetare, protocol, acces la terapii. Studiul ar trebui să fie un cuvânt care să ne placă, nu să ne sperie.” Prof. dr.
Doina Drăgănescu, Președinta Comisiei Naționale de Bioetică a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, a explicat mecanismul din spatele intrării într-un studiu clinic: „Consimțământul informat nu este ceva ce doar bifezi.Poate dura câteva săptămâni de consultări între pacient, medic și familie. Ne asigurăm că pacientul beneficiază de cele mai bune condiții și că este monitorizat în permanență.” „Nu lăsați fricile să decidă pentru voi” Doina Persecan, pacientă diagnosticată cu alopecie areată severă și pierderea totală a părului, a participat la un studiu clinic alături de medicul Ioana Vescan. Mesajul ei către participanții la conferință a fost: „Nu lăsați fricile să decidă pentru voi.” Medicul său, Ioana Vescan, a adăugat: „La fiecare vizită lunară, Doinei îi creșteau câteva fire de păr. Mi-a spus că este fericită pentru că simte din nou vântul prin păr când se plimbă pe stradă.” Diana Budacă, diagnosticată cu Sindromul Sjögren, a descris cum participarea la un studiu clinic i-a schimbat calitatea vieții: „Acum mă pot bucura alături de familia mea.” Medicii Ileana Stoicescu și Mădălina Vasile au detaliat trei categorii de beneficii pe care le aduce participarea la un studiu clinic: beneficii personale și medicale (acces la tratamente noi, monitorizare atentă și consultații suplimentare), beneficii financiare și logistice (medicație și investigații gratuite, rambursarea transportului, posibila compensare pentru timpul dedicat) și beneficii sociale și pentru viitor (contribuție la progresul medicinei și sprijin pentru viitorii pacienți).
„Pacientul din studiul clinic nu este doar participant la cercetare, ci un pacient care beneficiază de cea mai bună îngrijire medicală disponibilă”, mai spun cei doi medici.






