Mihaela Frăsineanu: România nu se confruntă cu deșertificare, ci cu aridizare accentuată Autor: Alecsandru Ionescu Publicat: 25/07/2025 22:31 Distribuie: România nu este afectată de deşertificare, ci fenomenul care se manifestă din ce în ce mai pregnant este aridizarea accentuată, însă vom putea vorbi peste nişte ani de deşertificare, dacă nu se vor lua măsuri, a atras atenţia, vineri, consilierul de stat Mihaela Frăsineanu, la o conferinţă pe tema schimbărilor climatice.“Este bine ca în primul rând să pornim de la o informare asumată şi bazată pe nişte dovezi reale, pentru că dezinformarea care există în spaţiul public nu ne ajută pe niciunii dintre noi. Înţelegem că unele elemente sunt cu un mai mare impact asupra audienţei, însă cred că trebuie să spunem adevărul şi un adevăr corect şi aş vrea să pornesc de la faptul că România nu este afectată de deşertificare şi ştim asta.
Fiecare dintre copiii cu care trebuie să începem educaţia şi conştientizarea ştie asta, pentru că învaţă la geografie.Învaţă la geografie în momentul în care se discută despre clima şi acolo regionarea climatică a teritoriului României, cel puţin pentru partea de sud şi pentru un sector specific, este climă temperat-continental moderată cu tendinţe de aridizare. Fenomenul care se manifestă, este foarte adevărat, din ce în ce mai pregnant în România, este aridizarea.
Dacă vom continua în această direcţie, aridizarea se va transforma într-adevăr spre deşertificare.Însă, la acest moment, nu putem vorbi despre deşertificare, pentru că nu există. Aridizare accentuată şi, dacă se continuă în acest ritm, într-adevăr vom putea vorbi peste nişte ani de deşertificare”, a afirmat Mihaela Frăsineanu, potrivit Agerpres.
Ea a subliniat că nu doar tinerii, ci toate generaţiile se confruntă cu dezinformarea şi lipsa de educaţie.“O educare continuă care, din punctul meu de vedere, nu este suficient de bine făcută şi nu atinge într-adevăr toate grupele de vârstă şi nu atinge nici toate păturile sociale, pentru că cei mai afectaţi de aceste efecte ale schimbărilor climatice sunt cei care fac parte din populaţia vulnerabilă. Ieri, de exemplu, am fost la o discuţie legată de noile prevederi ale Directivei privind apele urbane uzate şi acolo efectele cele mai mari se simt asupra populaţiei vulnerabile, respectiv a populaţiei sărace sau a populaţiei bolnave, iar accesul la servicii publice de calitate se presupune a fi unul dintre obiectivele majore promovate de Comisia Europeană.




