Csaba Balint (BNR): România traversează un 'examen de maturitate' economică

/EconomieCsaba Balint (BNR): România traversează un 'examen de maturitate' economicăAutor: Nicoleta NicolauPublicat: 31-10-2025 14:4331-10-2025 14:43Actualizat: 31-10-2025 14:4831-10-2025 14:48Sursă foto: profit.roDistribuie articolul România traversează un "examen de maturitate" economică, iar multe companii par să intre într-o nouă etapă de consolidare şi de dezvoltare, susţine Csaba Balint, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR). "Au trecut 35 de ani de când România a făcut trecerea către economia de piaţă. 35 de ani nu sunt nici foarte mulţi, nici puţini. În acest interval, economia românească a înregistrat o convergenţă remarcabilă. Pe de altă parte, observăm şi provocări macroeconomice importante: deficitele gemene ridicate semnalează vulnerabilităţi care nu pot fi ignorate.

Poate că nu este o exagerare să spunem că România traversează, la rândul ei, un "examen de maturitate" economică.Corecţia deficitului bugetar este esenţială, iar multe companii par să intre într-o nouă etapă de consolidare şi dezvoltare. Ceea ce observ, cu optimism, este că există energie, iniţiativă şi potenţial pentru a depăşi cu bine acest test. Totuşi, un plus de disciplină – sau, dacă vreţi, de prudenţă – şi simţul măsurii ar putea creşte considerabil şansele de reuşită", a spus oficialul BNR, în cadrul unei conferinţe organizată de Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România) şi Ziarul Financiar. Potrivit acestuia, de obicei, atunci când se vorbeşte despre leadership şi guvernanţă în faţa unei audienţe formată din lideri ai mediului de afaceri, tendinţa este să ne gândim automat la guvernanţa corporativă."Totuşi, merită subliniat faptul că guvernanţa are, în realitate, trei niveluri: guvernanţa macroeconomică, guvernanţa corporativă şi, nu în ultimul rând, guvernanţa supranaţională – în cazul nostru, cea mai relevantă fiind cea exercitată la nivelul Uniunii Europene.

Din perspectiva unui bancher central, cel mai apropiat domeniu de guvernanţă este, desigur, cel macroeconomic.Dacă vrem să înţelegem guvernanţa prin prisma unei bănci centrale, începem de la întrebarea: care este rolul unui bancher central la o petrecere? Rolul lui este să ia şampania când petrecerea este în toi – după cum spunea, cu umor, fostul preşedinte al Rezervei Federale, William McChesney Martin, încă din anul 1955", a declarat Csaba Balint. Act de echilibruÎn viziunea specialistului, bunele practici în guvernanţa băncilor centrale nu se rezumă doar la prudenţă, ci acestea joacă un rol mai amplu, un veritabil act de echilibru, cu funcţie stabilizatoare în economie. "O guvernanţă eficientă presupune, totodată, un echilibru adecvat între politica fiscală şi politica monetară.

Atunci când politica fiscală este relaxată, de regulă, politica monetară trebuie să adopte o atitudine mai restrictivă, pentru a menţine stabilitatea macroeconomică.Este însă esenţial de subliniat că politica monetară nu poate, în orice situaţie, să substituie o politică fiscală sustenabilă. Cele două trebuie să fie complementare. Un exemplu concret din România, de natură prudenţială, a fost introducerea unor reguli mai stricte privind gradul de îndatorare al gospodăriilor, înainte de izbucnirea crizei pandemice. În sens invers, în anul 2020 a fost implementat un program de achiziţie de instrumente de datorie emise de statul român – program care nu a reprezentat QE (Quantitative Easing – Relaxare Cantitativă n.r.), prin definiţie, ci o intervenţie minimă, calibrată, adaptată contextului specific şi utilizată cu măsură pentru a debloca piaţa.

Pentru a rezuma funcţionarea guvernanţei macroeconomice printr-o imagine simplă: o maşină nu se conduce doar cu acceleraţia, ci şi cu frâna.Este esenţial de reţinut că stabilitatea financiară este un bun public, un element care trebuie protejat în beneficiul tuturor", a subliniat Csaba Balint.Bugetul.roPatroana Pro TV a pus ochii pe România.

Comentarii Facebook